Meciuri live pe net. Streaming VIDEO de calitate

În continuare puteți afla cum vedeți meciuri live online pe singura platformă legală, care transmite peste 10.000 de evenimente în direct săptămânal. Aveți orice meci de fotbal din La Liga, Serie A sau Bundesliga, dar și orice meci al Simonei Halep, indiferent de turneu. 

Cum vezi meciuri live pe telefon, laptop și tabletă

[supsystic-price-table id=77]

STREAMING LIVE ONLINE

• Bundesliga (Germania) – Fiecare meci
• La Liga (Spania) – Fiecare meci
• Serie A (Italia) – Fiecare meci
• Ligue 1 (Franța) – Fiecare meci
• Liga Sagres (Portugalia) – Fiecare meci
• Eredivisie (Olanda) – Fiecare meci
• Superlig (Turcia) – Fiecare meci
• Pro League (Belgia) – Fiecare meci
• Premier League (Rusia) – Fiecare meci
• Ekstraklasa (Polonia) – Fiecare meci
• Premier League (Ucraina) – Fiecare meci
• Allsvenskan (Suedia) – Fiecare meci
• Prva Liga (Slovenia) – Fiecare meci
• Premier League (Belarus) – Fiecare meci
• Superliga (Grecia) – Fiecare meci
• Preliminarii Campionat European
• Preliminarii Cupa Mondială
• Copa Libertadores (America de Sud)
• Meciuri amicale internaționale

 CLICK AICI PENTRU A URMĂRI ONLINE TOATE MECIURILE DE TOP DIN SPORT 

STREAMING ONLINE ALTE SPORTURI

• Handbal: campionate + competiții internaționale
• Tenis: toate turneele ATP + WTA, Cupa Davis, FED Cup
• Volei: campionate + competiții internaționlae
• Baschet: campionate + competiții internaționale
• Hochei pe gheață: campionate + competiții internaționale
• Sporturi americane: NBA, NFL, MLB, NHL
• Snooker: competiții internaționale
• eSports: competiții internaționale
• Golf: competiții internaționale
• Volei pe plajă: competiții internaționale
• Tenis de masă: competiții internaționale
• Rugby: campionate + competiții internaționale
• Ciclism: competiții internaționale

Pentru a putea vedea live pe internet orice eveniment sportiv doriți, vă puteți înregistra gratuit pe site-ul agențiilor de pariuri licențiate în România. betano.com transmite zeci de mii de meciuri live spre exemplu în fiecare săptămână!

Marele avantaj al acestei case de pariuri online este că nici măcar nu trebuie să jucați banii pe care i-ați depus! E suficient să-i păstrați în cont și veți avea la dispoziție orice meci vă doriți! Oferta de transmisiuni o puteți găsi în orice moment în secțiunea de pariuri live de la Betano, iar stream-ul pornește cu două minute înainte de startul unui eveniment.

Dar putem avea încredere în Betano? În primul rând, această agenție este printre cele mai îndrăgite de la noi. Calitatea serviciilor pe care le oferă a urcat-o rapid în topul preferințelor pariorilor din România. Este licențiată pentru următorii zece ani în țara noastră, iar toate informațiile pe care le oferiți în momentul înregistrării voastre pe site-ul betano.com sunt confidențiale și protejate de legislație.

Desigur, foarte mulți dintre voi doriți să urmăriți meciuri live de fotbal, iar asta nu ar trebui să mire pe nimeni. Știați că peste 90% dintre pariurile efectuate în România atât online, cât și la agențiile stradale sunt pe fotbal? Vestea bună este că ligile de top din Spania, Italia, Germania sau Franța pot fi văzute online cu streaming VIDEO de calitate. Rezultate live rapide puteți găsi pe cu totul alte site-uri decât cele pe care vi le voi prezenta mai jos.

Cea mai interesantă parte este că agențiile online vă oferă de zeci de ori mai multe meciuri live decât ce aveți la TV, pe Digi Sport, Telekom Sport sau Look TV.

Spre exemplu, toată etapa din Liga 1 se vede online pe betano.com, la fel ca fiecare meci din Bundesliga, La Liga, Ligue 1 și Serie A. Sunt deja 45 de meciuri dintr-un foc, în fiecare weekend. Apoi vin campionatele secundare, pe care mulți pariori joacă, precum cele din Belgia, Olanda, Portugalia, Turcia, Rusia, Grecia, Ucraina și Polonia. Și aici beneficiați de streaming live pentru fiecare partidă în parte!

Simona Halep, Real Madrid și Barcelona la un singur click distanță

Fără îndoială, punctele de atracție în acest moment în sportul mondial sunt Simona Halep, Real Madrid și Barcelona. Pe cele două mari echipe din Spania le puteți urmări online etapă de etapă în La Liga, dar și la turneele amicale pe care le dispută.

Pe Simona Halep o puteți vedea mereu atunci când joacă la FED Cup sau în circuitul WTA la turneele Premier 5, Premier Mandatory, Premier 600, Premier 700, Turneul Campioanelor sau oricare alt turneu internațional din circuit.

Procedura este aceeași cu cea a meciurilor de fotbal. Practic, după ce v-ați deschis un cont pe betano.com, puteți căuta meciul Simonei Halep în oferta de pariuri live. Stream-ul va fi disponibil în momentul când partida respectivă va începe.

LIVE VIDEO pentru meciurile care nu se văd la TV

Sunt foarte multe competiții de anvergură pe care nu le puteți urmări pe canalele TV de la noi. Bundesliga este cel mai elocvent exemplu. Formații de top precum Bayern Munchen, Borussia Dortmund, Schalke sau Bayer Leverkusen pot fi urmărite la lucru însă pe betano.com.

Dueluri interesante au loc săptămânal și în ligile din Belgia, Olanda, Portugalia, Turcia sau Rusia. Iarăși, televiziunile din România fie transmit maximum un meci pe etapă din aceste campionate, fie niciunul.

Apoi vin meciurile din alte sporturi, unde Digi Sport, Telekom Sport și Look TV sunt deficitare. Nu doar competițiile importante, precum turneele Masters de tenis, Liga Campionilor la handbal sau Euroliga de baschet, sunt transmise online, ci absolut toate meciurile din campionatele interne!

Practic, dacă doriți să vedeți o partidă din Liga ABC de baschet spaniol sau un meci din Bundesliga de handbal nemțesc, o puteți face cu ușurință pe site-ul caselor de pariuri online. Mai mult, competițiile internaționale de top sunt la rândul lor disponibile, incluzând aici Mondialul de hochei pe gheață, Euroliga de baschet sau turneele finale de volei. Se transmit totodată turnee importante de snooker sau e-sports.

Alternative pentru meciuri live online

Pe internet există totodată numeroase site-uri care piratează aceste competiții, la mare căutare în rândul românilor. Totuși, stream-ul de pe aceste site-uri este modest, cu multe întreruperi. Dacă nu aveți însă un card bancar pentru a putea urmări meciuri live la casele de pariuri online, și aceste site-uri pot reprezenta o soluție. Aveți de asemenea posibilitatea să vedeți meciuri online pe platformele de la Digi Sport și Telekom Sport.

ALTERNATIVE MECIURI LIVE

• digisport.ro
• telekomtv.ro
• sportstream.tv (nerecomandat)
• streamshunter.tv (nerecomandat)

Campionatul de fotbal al României împlinește în acest sezon 110 ani de existență. Vorbim despre o istorie zbuciumată, care a văzut dispariția a numeroase echipe de tradiție, dar și un declin uriaș pe plan european.

Simona Halep este personalitatea momentului în sportul românesc. O tânără de 27 de ani, care a luat cu asalt lumea tenisului feminin. Haideți să vedem cum a ajuns o fetiță din Piața Chiliei pe primul loc în clasamentul mondial!

Simona Halep live online WTA

Simona Halep s-a născut pe 27 septembrie 1991 la Constanţa, într-o familie de aromâni. Tatăl ei, Stere, fost fotbalist la Săgeata Năvodari, le-a impregnat copiilor săi dragostea pentru sport. Pe Simona a atras-o tenisul, mai ales că obișnuia să își urmărească fratele mai mare pe terenul de zgură. Ambiția și dragostea pentru sport au făcut-o să meargă înainte, în ciuda tuturor greutăților pe care le putea avea un copil de patru ani în timpul antrenamentelor istovitoare.

Cei mai importanți în tenis sunt însă banii, iar familia Halep le simțea lipsa. De aceea, părinții Simonei au fost nevoiți să facă mai multe împrumuturi la banci, pentru a-și ajuta fiica să meargă mai departe. Primele momente de liniște financiară au venit abia după mai bine de un deceniu. La 16 ani, Simona și-a găsit primul sponsor. Omul de afaceri Corneliu Idu i-a suportat toate cheltuielile timp de doi ani, iar Simona a avut răgazul să se concentreze doar la tenis. Iar rezultatele nu au început să apară.

Simona Halep, campioană în devenire

Primele semne ale unei cariere strălucitoare au apărut încă de la juniori. La începutul lui 2008, Simona a jucat prima sa finală, la Notting Hill, pe care a pierdut-o însă în fața lui Arantxa Rus. A urmat Australian Open, unde Simona a ajuns până în semifinale. S-a întors în România, pentru turneul ITF de la București, unde a impresionat din nou. A ajuns până în sferturi, fiind învinsă de Sorana Cârstea la capătul unui meci maraton.

Eșecul nu a descumpănit-o însă și a revenit și mai puternică. Luna următoare avea să își treacă în cont două trofee extrem de importante la juniori, apoi a venit turneul care avea să o lanseze în tenisul mare. La Roland Garros, Halep pornea din postura de cap de serie numărul nouă. Nimeni nu a putut să o oprească până în finală, unde a dat piept cu o altă româncă, Elena Bogdan, favorită zece a turneului. Un nou meci maraton, tranșat însă de Simona: 6-4, 6-7 (3), 6-2.

La Roland Garros s-a întors în anul următor, dar de această dată și-a încercat norocul pe tabloul de senioare. A pornit din calificări și încă din primul tur a reușit o mare surpriză, eliminând-o pe Michaella Krajicek. Nu a ajuns însă și pe tabloul principal, fiind eliminată de Vitalia Diatchenko după un meci de trei seturi.

Simona Halep – asalt în clasamentul WTA

Prima mare performanță a Simonei în circuitul WTA a venit în aprilie 2010, la turneul de la Marbella, Spania. Venită din calificări, campioana noastră și-a croit drum până în sferturile de finală, depășindu-le pe parcurs, printre altele, pe Iveta Benešová, a 70-a jucătoare a lumii şi de Sorana Cîrstea, locul 36 mondial.

Nu a mai trecut mult și a venit și prima finală ETA. La Fes, în Maroc, Simona a pornit din nou din calificări și a depășit tur după tur. În ultimul act a cedat însă în fața aceleiași Benesova.

Până în 2013, când a început ascensiunea ei în clasamentul mondial, Simona a continuat să impresioneze în turneele mai mici. A mai jucat o finală și o semifinală la Fes, o semifinală la Bruxelles sau un sfert de finală la Barcelona. Turneul care avea să o aducă însă în ochii lumii a fost turneul de la Roma. Plecată din nou din calificări, Simona a făcut victimă după victimă pe zgura de la Foro Italico. A ajuns până în semifinale, unde a dat peste Serena Williams, numărul 1 mondial. Nu a reușit să o învingă, dar deja toată lumea tenisului știa cine este Simona Halep.

Nu dupa mult timp au început să vină și trofeele. Primul a fost cel de la Nurnberg, dar până la finalul anului și-a mai adăugat alte cinci – Den Bosch, Budapesta, New Haven, Moscova și Sofia.

Cine transmite meciul Simonei Halep

Rezultatele din 2013 au dus-o pe Simona până la granița topului 10 mondial. A pătruns prima oară în top în februarie 2014, după ce s-a impus la Qatar Open. Apoi a mai făcut un salt important după ce a jucat semifinale la Indian Wells, apoi finala de la Madrid. Cel mai important rezultat din acel an a venit însă la turneul ei preferat, Roland Garros. Simona a ajuns în prima ei finală de Grand Slam și, chiar dacă a pierdut în fața Mariei Sharapova, a câștigat inimile a milioane de fani ai tenisului. Nu întâmplător, acel meci cu Sharapova avea să fie declarat unul dintre cele mai frumoase meciuri din istorie.

Titlurile au continuat să se adune, iar Simona a urcat ușor, ușor până pe locul al doilea WTA. Un singur pas mai era, însă Serena Williams părea de nebătut. Inevitabilul s-a produs după ce jucătoarea americană a luat o pauză de un an. Simona a urcat pe prima poziție în topul mondial, poziție pe care a deținut-o aproape un an de zile.

Trofeele cucerite de Simona Halep:

• 2018 – Shenzen, Roland Garros, Montreal
• 2017 – Madrid
• 2016 – Madrid, București, Montreal
• 2015 – Shenzen, Dubai, Indian Wells
• 2014 – Doha, București
• 2013 – Nurnberg, Den Bosch, Budapesta, New Haven, Moscova Sofia

Finale pierdute:

• 2019 – Doha
• 2018 – Australian Open, Roma, Cincinnati
• 2017 – Roma, Roland Garros, Cincinnati, Beijing
• 2015 – Toronto, Cincinnati
• 2014 – Madrid, Rolland Garros, Singapore
• 2012 – Bruxelles
• 2011 – Fes
• 2010 – Fes

Meciuri live pe telefon din Liga 1

Prima întrecere fotbalistică de la noi din țară a luat ființă în toamna lui 1909. Trei echipei au participat atunci, Olympia, Colentina și United Ploiești. S-au jucat trei meciuri, iar Olympia a cucerit trofeul, cu o victorie în fața celor din Colentina și o remiză la Ploiești. Aceasta a fost însă mai degrabă o întrecere regională, la fel ca multe altele care au urmat, în anii Primului Război Mondial. Campionatul român de fotbal s-a născut mult mai târziu, în 1921, ca o competiție între echipele care câștigau campionatele regionale.

De-a lungul primilor ani de existență, Divizia A a suferit numeroase modificări în ceea ce privește structura. S-a jucat înițial cu două grupe, iar câștigătoarele se înfruntau în marea finală, în format tur-retur, apoi s-a introdus sistemul cu o singură grupă, pentru ca, ulterior, să se revină la cel cu două. Abia după Al Doilea Război Mondial, în 1946, s-a revenit la sistemul cu o singură grupă, care a rezistat până acum.

Liga I – echipele de tradiție

La finalul anilor ’50, campionatul românesc a făcut cunoștință cu echipele care aveau să-i rescrie istoria. Susținute de organele de stat ale aparatului comunist, Steaua și Dinamo au început să acapareze ușor, ușor atenția. Au pus mâna pe cei mai importanți jucători din fotbalul românesc și au început să adune distincție după distincție. Cele două forțe bucureștene au continuat tradiția până în ziua noastră, fiind cele mai titrate echipe ale Ligii 1 și, totodată, singurele care nu au retrogradat niciodată din primul eșalon.

Steaua, a cărei continuitate este asigurată acum de către FCSB, a adunat în dreptul său 26 de titluri în Liga I, în timp ce Dinamo a câștigat de 18 ori competiția supremă din fotbalul românesc. Tot ele ne-au adus și recunoașterea internațională, prin prestațiile remarcabile avute în cupele europene.

Steaua și Dinamo sunt și ultimele supraviețuitoare ale ieșirii din comunism. Obligați fiind de reglementările UEFA, conducătorii de la acea vreme au fost nevoiți să caute investitori privați, iar acest lucru s-a dovedit catastrofal. Universitatea Craiova, Rapid, Petrolul, Poli Timișoara, FC Argeș… ele și multe altele au fost nevoite să își închidă porțile din cauza problemelor financiare sau a celor legate de identitatea sportivă. E adevărat că multe dintre aceste nume le revedem astăzi pe prima scenă a fotbalului românesc, însă ele sunt echipe nou înființate de suporteri, cu sprijinul autorităților locale.

Liga I – performanțe europene

Campionatul românesc se zbate acum la mijlocul ierarhiei europene, fiind pe locul 17 în clasamentul coeficienților UEFA, dar nu a fost însă tot timpul așa. Înainte de 1989, dar și în primii ani de după căderea comunismului, fotbalul românesc era în prim planul fotbalului european. Câștigarea Cupei Campionilor Europeni și a Supercupei Europei de către Steaua, în 1986, reprezintă doar vârful aisbergului. Tot Steaua mai are în palmares o finală și o semifinală a Cupei Campionilor Europeni (1989, respectiv 1988), două sferturi de finală în Cupa Cupelor (1972 și 1993) și o finală a Cupei Intercontinentale (1986). Cel mai recent, Steaua a jucat și în semifinalele Cupei UEFA, în 2006, moment care a reprezentat ultima mare performanță europeană a fotbalului românesc.

Dinamo a fost și ea foarte aproape să ajungă în finala celei mai importante competiții intercluburi din Europa. În sezonul 1983-1984 a ajuns până în semifinalele Cupei Campionilor Europeni, însă a fost eliminată de Liverpool, cea care avea în cele din urmă să câștige competiția. Câinii au mai jucat o semifinală și în Cupa Cupelor, în 1990.

Alte performanțe europene ale fotbalului românesc

• Universitatea Craiova – sferturi de finală în Cupa Campionilor Europeni (1982), semifinalistă în Cupa UEFA (1983)
• Rapid – sferturi de finală în Cupa Cupelor (1973) și sferturi de finală în Cupa UEFA (2006)
• UTA Arad – sferturi de finală în Cupa UEFA (1972)
• Victoria București – sferturi de finală în Cupa UEFA (1989)
• Oțelul Galați – câștigătoare Cupa UEFA Intertoto (2007)
• FC Vaslui – câștigătoare Cupa UEFA Intertoto (2008)

De asemenea, CFR Cluj, Farul Constanța și Gloria Bistrița au mai jucat în finala Cupei UEFA Intertoto, în perioada 2005-2007.

Liga I – schimbarea de sistem

În ultimul deceniu, Liga I a suferit cea mai importantă schimbare a sistemului de joc. S-a trecut la formatul cu 14 echipe, în sistem de play-off și play-out. Astfel, după disputarea sezonului regulat, primele șase echipe intră într-un alt campionat, pentru deciderea campioanei și a echipelor care ne reprezintă în Europa, iar ultimele opt intră în lupta pentru salvarea de la retrogradare. Un aspect extrem de important este faptul că, la intrarea în partea a doua a campionatului, punctele din sezonul regulat se înjumătățesc. Acest lucru a echilibrat și mai mult forțele din campionatul intern, iar lupta a ajuns să se dea acum până în ultima etapă.

Trecerea la sistemul cu play-off și play-out a făcut ca noi ehipe să iasă în față. În cele trei sezoane disputate în acest sistem am avut trei campioane diferite – Astra Giurgiu, FC Viitorul și CFR Cluj – care au dus numărul total de echipe care au câștigat titlul la 23.

Campionatul italian de fotbal este una dintre cele mai vechi competiții din fotbalul mondial, având o istorie de peste 120 de ani. După mai bine de un secol de existență, Serie A încă este în fruntea fotbalului european, iar echipele care o reprezintă sunt adulate în întreaga lume.

Streaming online pentru Serie A

Primele scrieri despre un joc asemănător fotbalului de astăzi datează de pe vremea romanilor. Se numea Harpastum, iar mulți istorici consideră că acesta a stat la baza jocului pe care cu toții îl iubim astăzi. Mult mai târziu, în secolul al 16-lea, cronicarii italieni au notat un alt joc destul de asemănător, Calcio Fiorentino, pe care îl jucau personaje celebre ale vremii, precum membrii familiei Medici. Ulterior, numele Calcio a fost adoptat de federația italiană.

Varianta modernă a fotbalului a fost adoptată în Italia la sfârșitul secolului al 19-lea, datorită imigranților englezi care au adus acest sport în Peninsulă. Primul campionat s-a jucat în 1989, între trei echipe din Genoa și din Torino. Treptat, sportul a pus stăpânire pe tot mai multe regiuni, însă primul campionat structurat a apărut abia în 1929, pe seama unei creșteri spectaculoase a popularității acestui sport. Astfel a luat naștere Serie A.

Federația Italiană a menținut formatul de campionat cu divizii până în ziua de azi, dar numărul echipelor participante a fluctuat. În mare majoritatea a timpului s-a jucat cu 14, 16 sau 18 echipe. Excepție a făcut perioada 1946-1952, când s-a jucat cu 20 de echipe. Apoi, în 2004, s-a implementat din nou sistemul cu 20 de echipe, care este menținut și în ziua de azi.

Serie A – echipele de tradiție

În cei 87 de ani scurși de la introducerea sistemului cu o singură grupă, nu mai puțin de 67 de echipe s-au plimbat pe prima scenă a fotbalului italian. Dintre ele, Internazionale Milano este singura echipă care nu a retrogradat niciodată. Asta nu o face însă și cea mai titrată. Cu 18 titluri în palmares, Inter este doar pe poziția a treia în clasamentul campionatelor câștigate.

Echipa care ține capul de afiș din acest punct de vedere este Juventus Torino, care a cucerit nu mai puțin de 34 de trofee de-a lungul timpului, inclusiv cele șapte consecutive adunate în ultimii ani. Pe poziția a doua este AC Milan, și ea tot cu 18 trofee câștigate, la fel ca rivala Inter.

În cei 87 de ani de existență, doar 12 echipe au reușit să câștige Scudetto-ul. Acestora li se adaugă alte patru nume care au cerit trofeul suprem înainte de unificarea din 1929 – Genoa, Pro Vercelli, Casale și Novese – și ale căror performanțe sunt considerate astăzi ca fiind la fel de importante. Tocmai acest lucru face ca Genoa să fie a patra cea mai titrată echipă din Italia, cu 9 trofee în palmares, toate cucerite înainte de 1929.

Serie A – performanțe europene

Campionatul italian este considerat astăzi unul dintre cele mai importante competiții interne din Europa și este văzut ca cel mai tacticizat din lume. Serie A este între primele trei campionate din Europa în acest moment, iar acest lucru se vede și în statisticile de pe plan european. Echipele din Italia au cucerit de-a lungul timpului nu mai puțin de 48 de trofee europene, fiind a doua cea mai de succes națiune pe plan european.

Italia și-a cunoscut faima în UEFA Champions League. Echipele din Peninsulă au jucat de 27 de ori finala în cea mai importantă competiție intercluburi din Europa, iar în 12 rânduri au și câștigat-o. De la ultimul trofeu cucerit de o echipă din Italia au trecut însă aproape 10 ani – Inter, cu Cristi Chivu în teren, a cucerit trofeul în 2010.

AC Milan este cea mai titrată echipă italiană în Europa. A cucerit de 7 ori trofeul UEFA Champions League și a mai disputat alte patru finale. Juventus a jucat și ea nouă finale, dar a câștigat doar două. De asemenea, Inter a cucerut de trei ori trofeul, din cinci finale disputate.

Serie A – recorduri

Jucătorii cu cele mai multe apariții:

1. Paolo Maldini (AC Milan) – 1985-2009 – 647 jocuri
2. Gianluigi Buffon (Parma, Juventus) – 1995-2018 – 640 jocuri
3. Francesco Totti (AS Roma) – 1992-2017 – 619 jocuri
4. Javier Zanetti (Internazionale) – 1995-2014 – 615 jocuri
5. Gianluca Pagliuca (Sampdoria, Inter, Bologna, Ascoli) – 1987-2007 – 592 jocuri

Cei mai buni marcatori:

1. Silvio Piola (Pro Vercelli, Lazio, Juventus, Novara) – 1929-1954 – 274 goluri
2. Francesco Totti (AS Roma) – 1992-2017 – 250 goluri
3. Gunnar Nordahl (AC Milan, AS Roma) – 1948-1958 – 225 goluri
4. Jose Altafini (AC Milan, Napoli, Juventus) – 1958-1976 – 216 goluri
   Giuseppe Meazza (Intern, AC Milan, Juventus) – 1929-1947 – 216 goluri
5. Antonio Di Natale (Empoli, Udinese) – 2002-2016 – 209 goluri

Cel mai spectaculos fotbal de pe planetă, La Liga, împlinește 90 de ani de existență, în 2019. Deși nu este printre cele mai vechi campionate din Europa, este cel mai important, lucru dovedit și de prima poziție pe care o ocupă în clasamentul coeficienților UEFA, de mai bine de cinci ani.

Meciuri live azi din La Liga

Ideea unui campionat de fotbal al Spaniei a apărut în 1927, la propunerea lui Jose Maria Acha, director al echipei Arenas Club de Getxo. Ideea s-a materializat doi ani mai târziu, când a fost programat primul sezon din campionatul Spaniei. Zece echipe se aflau la start: Barcelona, Real Madrid, Athletic Bilbao, Real Sociedad, Arenas Club de Getxo și Real Union, din postura de câștigătoare ale Cupei Regelui, Atletico Madrid, Espanyol și Europa, din postura de finaliste ale Cupei, respectiv Racing Santander, care a câștigat un turneu de calificare. Dintre cele zece echipe care au luat startul în acel sezon inaugural, doar trei nu au retrogradat niciodată – Real Madrid, Barcelona și Athletic Bilbao.

În cei 90 de ani de existență, nu mai puțin de 62 de echipe au jucat pe prima scenă a fotbalului spaniol. Dintre acestea, doar nouă au reușit să își treacă în cont măcar un titlul. Cea mai titrată echipă este Real Madrid, care și-a adjudecat coroana supremă în 33 de rânduri, urmată de Barcelona, câștigătoare a primei ediții a campionatului, care a mai triumfat de atunci în alte 24 de rânduri.

La Liga – echipele de tradiție

Chiar dacă Barcelona a câștigat primul titlu, iar Real Madrid s-a impus și ea în câteva rânduri, primii ani de existență ai campionatului spaniol au fost marcați de Athletic Bilbao. După întreruperea cauzată de Războiul Civil din Spania, La Liga a revenit în iarbă în anii ’40. A fost o perioadă în care Atletico Madrid, Valencia și Barcelona au dominat fotbalul spaniol. Catalanii și-au impus apoi supremația în anii ’50, dar atunci li s-a alăturat Real Madrid. Fiecare și-a trecut în cont câte 4 titluri.

În anii ’60 a început supremația Realului, care a durat până spre finalul anilor ’80. În cele trei decenii, echipa a adunat 19 titluri de campioană, iar în alte patru rânduri a încheiat campionatul pe locul secund.

De la începutul anilor ’90, Barcelona a acaparat campionatul Spaniei, trecându-și în cont nu mai puțin de 15 titluri de atunci. Ultimii 30 de ani au schimbat istoria fotbalului spaniol, ducând rivalitatea dintre Real Madrid și Barcelona la un nivel cum nu s-a mai văzut. În timp ce catalanii și-au trecut în cont 16 titluri, rivalii din Madrid au câștigat și ei de opt ori.

La Liga – performanțe europene

Conform coeficientului UEFA, La Liga este în acest moment cel mai puternic campionat din Europa și a fost astfel în ultimii cinci ani. În total, Spania a condus clasamentul coeficienților UEFA în 21 de sezoane, mai mult decât orice altă țară de pe Bătrânul Continent. În plus, La Liga a oferit liderul clasamentului coeficienților pe echipe în 21 de rânduri, de două ori mai mult decât următorul campionat din acest top, Serie A.

Aceste performanțe sunt oglindite perfect și de trofeele obținute de echipele spaniole. La Liga este campionatul cu cele mai multe trofee cucerite în UEFA Champions League (18), Cupa UEFA/UEFA Europa League (11), Supercupa Europei (15) și Cupa Intercontinentală/Campionatul Mondial al cluburilor (7). De asemenea, este campionatul care a oferit cei mai mulți câștigători ai Balonului de Aur (22) și ai premiului FIFA The Best (19).

Privind performanțele cluburilor, trebuie să spunem că Real Madrid, Barcelona și Valencia sunt în Top 10 cele mai titrate cluburi din Europa. Cele trei, alături de Sevilla și Atletico Madrid sunt singurele echipe din Spania care au reușit să câștige cel puțin cinci trofee europene în istorie.

La Liga – recorduri

Jucătorii cu cele mai multe apariții:

1. Andoni Zubizaretta (Athletic Bilbao, Barcelona, Valencia) – 1981-1998 – 622 meciuri
2. Raul Gonzalez (Real Madrid) – 1994-2010 – 550 meciuri
3. Eusebio Sacristan (Valladolid, Atletico Madrid, Barcelona, Celta Vigo) – 1983-2002 – 543 meciuri
4. Francisco Buyo (Sevilla, Real Madrid) – 1980-1997 – 542 meciuri
5. Manuel Sanchis (Real Madrid) – 1983-2001 – 523 meciuri

Cei mai buni marcatori:

1. Lionel Messi (Barcelona) – 2004 – în prezent – 415 goluri
2. Cristiano Ronaldo (Real Madrid) – 2009-2018 – 311 goluri
3. Telmo Zarra (Athletic Bilbao) – 1940-1955 – 251 goluri
4. Hugo Sanchez (Atletico Madrid, Real Madrid, Rayo Vallecano) – 1981-1994 – 234 goluri
5. Raul Gonzalez (Real Madrid) – 1994-2010 – 228 goluri

Deși este unul dintre cele mai tinere campionate ale Europei, Bundesliga s-a impus repede ca unul dintre cele mai spectaculoase campionate din fotbalul mondial.

Ceea ce îi departajează pe nemți de restul Europei este însă modelul de business, devenit o carte de vizită a fotbalului german. În sezonul 2009-2010, Bundesliga a intrat în istorie, după ce toate echipele au terminat anul pe profit. A fost vorba de un profit total de 1.7 miliarde de euro, la nivelul întregului campionat.

Totul despre Bundesliga

Bundesliga își are începuturile ca un campionat național abia în 1963. Până atunci, echipele erau împărțite în mai multe ligi regionale, iar câștigătoarele grupelor regionale și echipele clasate pe locul secund intrau într-un turneu eliminatoriu, în care puteau să își câștige dreptul de a juca finala pentru titlul național. Prima asociație de fotbal a Germaniei a luat ființă la începutul anului 1900, la Leipzig, și cuprindea 86 de echipe. Primul titlu recunoscut a fost acordat însă abia după trei ani, în 1903, și i-a revenit tocmai lui Leipzig, care a învins-o cu 7-2 pe DFC Praga în marea finală.

Idea unui campionat care să cuprindă toate regiunile a apărut abia în 1962, după înfrângerea în fața Iugoslaviei, scor 0-1, în sferturile de finală ale Cupei Mondiale din Chile. La următoarea întrunire a Federației, la Dortmund, noul președinte Hermann Gosmann, ales chiar în acea zi, a dispus înființarea Bundesligii.

46 de echipe s-au înscris pentru a fi admise în prima ligă, însă doar 16 au fost alese, pe baza performanțelor din trecut, a situației financiare și a campionatului regional din care făcuseră parte.

• Oberliga Nord: Eintracht Braunschweig, Werder Bremen, Hamburger SV
• Oberliga Vest: Borussia Dortmund, FC Koln, Meidericher SV (acum MSV Duisburg), Munster, Schalke 04
• Oberliga Sud-Vest: FC Kaiserslautern, FC Saarbrucken
• Oberliga Sud: Eintracht Frankfurt, Karlsruher SC, FC Nürnberg, 1860 Munich, VfB Stuttgart
• Oberliga Berlin: Hertha BSC

Meciurile din noul campionat au debutat pe 24 august 1963, iar prima campioană a fost FC Koln, urmată de Meidericher și de Eintracht Frankfurt, care au încheiat campionatul la egalitate de puncte.

În ciuda eforturilor organizatorilor, inițial, Bundesliga conținea doar echipe din Germania de Vest. Estul avea propriul campionat și abia în 1990, după unificarea Germaniei, cele două ligi au fost contopite. Dinamo Dresda și Hansa Rostock au fost incluse atunci în Bundesliga, din partea de est.

Echipe de legendă din Bundesliga

Având puțin peste 50 de ani de existență, Bundesliga a înglobat în palmares și rezultatele de dinaintea înființării campionatului, inclusiv cele din întrecerea din Germania de Est. În acest condiții, în analele Federației apar 43 de cluburi care și-au trecut în cont titlul de campioană națională. Dacă vorbim strict despre perioada Bundesligii, doar 12 echipe și-au trecut titlul în palmares. De remarcat faptul că nicio echipă din blocul estic nu a reușit să câștige Bundesliga, de la unificare.

Echipa cu cele mai multe distincții în palmares este Bayern Munchen, care și-a trecut titlul în cont de 27 de ori. Este urmată de BFC Dinamo Berlin, cu 10 titluri, toate câștigat în Germania de Est, și de FC Nurnberg, cu 9 trofee.

Bayern Munchen este echipa momentului în Germania și este recunoscută ca fiind una dintre cele mai puternice ale Europei. De la unificarea Germaniei, în 1990, bavarezii și-au adjudecat 16 din cele 28 de campionate disputate, inclusiv cele șase consecutive câștigate din 2013 și până astăzi.

În perioada de după 1990, Bundesliga a văzut ridicându-se o echipă surpriză. Borussia Dortmund a avut o ascensiune neașteptată și a devenit principala rivală a celor de la Bayern. Echipa avea în acel moment în palmares trei titluri, toate câștigate pe vremea ligilor regionale. Însă, în 1994, așteptarea de peste trei decenii a fanilor a luat sfârșit, iar minerii și-au trecut în cont un al patrulea titlu. Au mai urmat de atunci alte patru, ultimele două în sezoanele 2010-2011 și 2011-2012.

Ce au făcut nemții în cupele europene

Germania ține în acest moment poziția a patra în clasamentul coeficienților UEFA, clasament realizat pe baza rezultatelor din ultimii cinci ani. Nu a fost însă dintotdeauna așa. În perioada separației, cele două state germane erau reprezentate fiecare de câte o echipă. Cele din Vest și-au făcut debutul european în 1955, prin Rot-Weiss Essen, iar cele din Est au debutat și ele doi ani mai târziu, prin Erzgebirge Aue.

Până acum, cluburile din Germania și-au adjudecat șapte trofee în UEFA Champions League, acestea fiind aduse de Bayern Munchen (5), Borussia Dortmund (1) și Hamburg (1). De asemenea, nemții au mai triumfat de șase ori în Cupa UEFA/UEFA Europa League, de cinci ori în Cupa Cupelor, de nouă ori în Cupa UEFA Intertoto și o dată în SuperCupa Europei.

Bundesliga – recorduri

Jucătorii cu cele mai multe apariții:

1. Karl-Heinz Korbel (Eintracht Frankfurt) – 1972-1991 – 602 meciuri
2. Manfred Kaltz (SV Hamburg) – 1971-1991 – 581 meciuri
3. Oliver Kahn (Karlsruher, Bayern Munchen) – 1982-2008 – 557 meciuri
4. Klaus Fichtel (Schalke 04, Werder Bremen) – 1965-1988 – 552 meciuri
5. Miroslav Voltava (Borussia Dortmund, Werder Bremen) – 1965-1988 – 546 meciuri

Cei mai buni marcatori:

1. Gerd Muller (Bayern Munchen) – 1965-1979 – 365 goluri
2. Klaus Fischer (1860 Munchen, Schalke 04, FC Koln, VfL Bochum) – 1968-1988 – 268 meciuri
3. Jupp Heynckes (Borussia Monchengladbach, Hannover 96) – 1965-1978 – 220 goluri
4. Manfred Burgsmuller (Rot-Weiss Essen, Borussia Dortmund, FC Nurnberg, Werder Bremen) – 1969-1990 – 213 goluri
5. Robert Lewandowski (Borussia Dortmund, Bayern Munchen) – 2010-prezent – 199 meciuri

Unul dintre cele mai apreciate campionate din Europa, Ligue 1 împlinește 87 de ani în acest sezon. Vorbim despre campionatul care a dat unele dintre cele mai puternice echipe ale Europei și unii dintre cei mai buni fotbaliști. De la Raymond Kopa, Just Fontaine și Jean-Pierre Papin, până la Zinedine Zidane, Eric Cantona, Frank Ribery sau, mai recent, Kylian Mbappe, Karim Benzema și Raphael Varane.

Totul despre Ligue 1

Fotbalul profesionist în Franța își are începuturile în iulie 1930, când Consiliul Național al Federației franceze a votat, cu 138 de voturi pentru și 20 împotrivă, pentru implementarea sistemului profesionist. S-a stabilit atunci ca liga să conțină 20 de echipe, iar formațiile erau obligate să îndeplinească câteva condiții: să fi avut rezultate pozitive în trecut, să poată echilibra încasările și cheltuielile și să poată atrage cel puțin opt jucători profesioniști.

Primul sezon competițional a luat startul doi ani mai târziu, cele 20 de echipe fiind împărțite în două grupe. Astfel, ultimele trei din fiecare grupă urmau să retrogradeze, iar câștigătoarele aveau să joace un meci decisiv pentru stabilirea campioanei. Prima finală s-a jucat pe Stade Olympique Yves-du-Manoir, pe 13 iunie 1933, și nu a fost ocolită de scandal. Antibes, câștigătoarea grupei B, a fost eliminată din competiție, fiind suspectată de trucare de meciuri, astfel că finala le-a adus față în față pe Olympique Lillois și pe Cannes. Lillois s-a impus cu 4-3 și a devenit prima campioană a Franței.

Între 1939 și 1945, campionatul francez a fost anulat din cauza celui de-al doilea război mondial, însă fotbalul nu s-a oprit. Echipele s-au împărțit în două ligi regionale, Zona Sud și Zona Nord, însă rezultatele din acea perioadă nu au fost recunoscute de Federația Franceză.

Cluburi de legendă din istoria Ligue 1

Cea mai titrată echipă din Ligue 1 rămâne AS Saint Etienne, care și-a trecut în cont zece titluri de campioană. Au trecut însă aproape patru decenii de când verzii au câștigat ultima oară coroana supremă în fotbalul din Hexagon. În această perioadă, singurul succes notabil al echipei a fost cucerirea Cupei Ligii, în sezonul 2012-2013. În clasamentul trofeelor, verzii sunt urmați de Marseille (9), de AS Monaco și de Nantes (8).

Recordul pentru cele mai multe titluri cucerite consecutiv este deținut de Olympique Lyon, care s-a încoronat campioană de șapte ori în perioada 2002 – 2008. Acestea au fost și singurele trofee cucerite de club în istoria de aproape 70 de ani. Chiar dacă din 2008 nu a mai reușit să-și adjudece titlul, pe fondul ascensiunii unor echipe ca PSG și Monaco, lionezii tot au continuat să fie în topul fotbalului francez. În trei rânduri au mai fost aproape de cucerirea titlului, terminând campionatul pe locul secund.

Ca și în alte campionate de top ale Europei, și în Franța avem o echipă care să nu fi retrogradat niciodată din Ligue 1. Este vorba despre Paris Saint Germain, care nu a retrogradat niciodată din momentul în care a luat primul contact cu Ligue 1, în sezonul 1974–75. Sunt 45 de sezoane consecutive pe prima scenă a fotbalului francez. Tot parizienii sunt și campionii în exercițiu ai campionatului, la finalul sezonului trecut reușind să își treacă în palmares al șaptelea titlu.

Echipele franceze în Europa

Echipele franțuzești au luat startul în cupele europene încă din sezonul 1955–56, când Reims a luat startul în ediția inaugurală a Cupei Campionilor Europeni. În acel sezon, reprezentanta Ligue 1 a ajuns chiar până în finală, pe care a pierdut-o însă în fața celor de la Real Madrid. Francezii au avut de așteptat aproape patru decenii până la cucerirea unui prim trofeu. În 1993, Olympique Marseille a câștigat Liga Campionilor, după o victorie cu 1-0 în fața lui AC Milan, în finala de la Munchen.

Până în 1993, Franța avea în palmares șase finale de cupe europene, toate pierdute. Iar de atunci au mai urmat alte opt finale, dintre care una singură a fost câștigată. A fost vorba de Cupa Cupelor cucerită de PSG în 1996, după o finală cu Rapid Viena, pe stadionul Baudouin, din Bruxelles.

În era modernă a Ligii Campionilor, o singură dată au mai fost francezii aproape de trofeu. În 2004, AS Monaco a disputat finala de la Gelsenkirchen, pierdută însă în fața celor de la FC Porto, antrenați de Jose Mourinho, cu scorul de 1-0.

În acest moment, Franța este pe locul 5 în clasamentul UEFA al coeficienților, fiind depășită de Spania, Anglia, Italia și Germania.

Ligue 1 – statistici

Jucătorii cu cele mai multe apariții:

1. Mickael Landreau (Nantes, Paris Saint-Germain, Lille, Bastia) – 1997–2014 – 618 meciuri
2. Jean-Luc Ettori (AS Monaco) – 1975–1994 – 602 meciuri
3. Dominique Dropsy (Valenciennes, Strasbourg, Bordeaux) – 1971–1989 – 596 meciuri
4. Dominique Baratelli (Ajaccio, Nice, Paris Saint-Germain) – 1967–1985 – 593 meciuri
5. Alain Giresse (Bordeaux, Marseille) – 1970–1988 – 586 meciuri

Cei mai buni marcatori:

1. Delio Onnis (Monaco, Reims, Tours, Toulon) – 1971–1986 – 299 goluri
2. Bernard Lacombe (Lyon, Saint-Etienne, Bordeaux) – 1969–1987 – 255 goluri
3. Herve Revelli (Saint-Etienne, Nice) – 1965–1978 – 216 goluri
4. Roger Courtois (Sochaux, Troyes) – 1932–1956 – 210 goluri
5. Thadee Cisowski (Metz, Paris, Valenciennes) – 1947–1961 – 206 goluri